Mod de preparare :

• Să trecem acum la ingrediente și mod de preparare, ca să vă puteți bucura cât mai curând de această prăjitură minunată!
  Cu puțină organizare — și pentru că tot e vară, ziua e lungă și avem timp berechet — această prăjitură poate fi pregătită cap-coadă într-o singură zi, iar a doua zi vă veți putea bucura pe deplin de gustul ei minunat.
• Să începem cu începutul: foile.
  Într-un bol încăpător, am amestecat ingredientele lichide — ouăle, smântâna, untul topit — împreună cu amoniul stins în lapte rece și zahărul pudră. Cu ajutorul unui tel, am omogenizat totul până ce compoziția și-a deschis ușor culoarea.
  Am continuat prin a adăuga nuca de cocos și aproximativ trei sferturi din făină, încorporându-le cu o spatulă, până ce am obținut o compoziție uniformă.
• Am continuat să adaug treptat restul de făină — cantitatea poate varia ușor, în funcție de tipul de făină folosit — și am trecut la un frământat ușor, cu mâna, până când am obținut un aluat nelipicios și ușor de modelat.
• După 10 minute de repaus, l-am împărțit în 4 părți egale. Ulterior, am decis să tai foile înainte de coacere, în funcție de dimensiunea platoului în care urma să montez prăjitura. Din resturile rămase mi-a mai ieșit o foaie suplimentară. Puteți proceda la fel, dacă doriți, sau puteți păstra cele 4 foi clasice din rețetă.
  Sfat: Foile se întind foarte ușor între două foi de copt — un mic truc care vă va face munca mult mai ușoară!
• Coacerea foilor
  După ce am întins aluatul în foi subțiri, le-am așezat (cu tot cu hârtia de copt) direct in tăvi. Le-am copt pe rând, în cuptorul preîncălzit la 180°C, timp de aproximativ 7–9 minute, până când marginile au început să capete o nuanță aurie ușoară.
  Important este să nu le coaceți prea mult – foile trebuie să rămână deschise la culoare, fragede, dar coapte suficient cât să se desprindă ușor de hârtia de copt.
  Lăsați-le să se răcească complet înainte de asamblare.
• Sosul de zmeură – cât de bine sună, nu-i așa?
  Cum l-am pregătit? Nimic mai simplu! Am pus zmeura și zahărul într-o crăticioară, pe foc mic, și le-am lăsat să fiarbă ușor timp de aproximativ 10 minute. Spre final, am adăugat și zeama de lămâie pentru un plus de prospețime, apoi am oprit focul.
  Am strecurat compoziția printr-o sită fină și am obținut un sos parfumat, intens și catifelat, pe care l-am lăsat să se răcească complet înainte de folosire.
  Poți folosi acest sos și pentru alte deserturi – e absolut minunat peste cheesecake sau înghețată.
• Crema aromată cu lychee – motivul în jurul căruia a luat naștere toată prăjitura!
  Am mixat mascarponele cu frișca lichidă și zahărul pudră, până am obținut o cremă fină și omogenă. Apoi am adăugat fructele de lychee tocate mărunt, vanilia și… spontan, dar inspirat, câteva linguri din sosul de zmeură – pentru un plus de culoare și aromă fructată.
• La final, am adăugat și zeama de lămâie pentru acel „boost” de prospețime care leagă toate aromele într-un echilibru perfect.
  Crema a mers la rece până la momentul asamblării.
• Asamblarea – momentul mult așteptat!
  Foile s-au răcit complet și a venit timpul să le transformăm într-un desert de poveste… cel puțin așa spun eu .
  Am așezat prima foaie direct în tava în care urma să montez prăjitura și am uns-o cu un strat foarte subțire de sos de zmeură.
  Atenție: nu exagerați cu sosul – e suficient cât să aducă un strop de prospețime, gust și să ajute la înmuierea foilor. Acest pas va face diferența în textura finală a prăjiturii.
• Strat cu strat, până la finalul delicios!
  Pentru a fi sigură că toate straturile ies egale și prăjitura arată frumos la tăiere, am cântărit crema și am împărțit-o în 4 părți egale – aproximativ 300 g pentru fiecare strat.
  Am continuat montarea: peste primul strat de sos de zmeură am adăugat crema, nivelând ușor cu o spatulă. Apoi am repetat pașii cu restul foilor, sos și cremă, până am ajuns la ultima foaie, care rămâne simplă, fără cremă deasupra.
• Am dat prăjitura la rece până a doua zi – răbdarea e greu de păstrat, dar absolut necesară pentru ca foile să se înmoaie perfect.
• A doua zi, prăjitura e gata pentru momentul de glorie. Foile s-au înmuiat perfect, crema cu lychee și zmeură și-a făcut treaba, iar aromele s-au întrepătruns minunat într-un desert fin, parfumat și cu un twist exotic.
  Punct ochit, punct lovit! Nailed it!
  Am decorat-o simplu, cu puțin zahăr pudră, după ce am porționat-o. Ce culori, ce arome! Am decis: e o idee excelentă să ies din zona de confort din când în când — ba chiar ar trebui s-o fac mai des.
• Este cremoasă, fructată, delicată, dar cu personalitate. Are acel ceva care te face să mai iei o bucată. Și încă una. Și… hai, fie, încă una mică!
  Acasă, în propria bucătărie, nu te vede nimeni… deci go for it!
  Un desert de poveste exact cum spuneam  — de care sunt nespus de mândră și pe care mă bucur enorm că îl pot împărtăși cu voi.
  Aștept cu drag părerile voastre în comentarii: cum vi se pare combinația? Ce ați schimba, ce ați adăuga? Vă răspund cu inima deschisă și zâmbetul pe buze.
• Până data viitoare, să vă fie de bine, cu zâmbet și inspirație în bucătărie!
   P.S.: Dacă aveți răbdare să o lăsați două zile la frigider, gustul devine și mai yumm… dar cine are atâta răbdare? Eu sigur nu!
  Zile aromate,
  Ely 💗